De multe ori mi s-a întâmplat să fiu întrebată, cu răutate chiar, când dădeam unui căţel pe stradă să mănânce, "De ce? N-ai altceva mai bun de făcut?"...Nu..NU am. Ce altceva mai bun aş putea face decât să ajut când pot şi cu cât pot un animal fără apărare, fără speranţa la o viaţă mai bună pe stradă, un animal care depinde de noi, oamenii.
Mulţi nu se gândesc la faptul că oamenii au acaparat totul: teritoriile sălbatice, habitatele naturale, au luat animalele din sălbăticie, le-au domesticit, le-au făcut dependente de ei şi le-au abandonat!
Mulţi nu ştiu cum îţi mulţumeşte un câine după ce îl mângâi sau după ce îi dai ceva de mâncare...nu ştiu că acel câine te va ţine minte, se va bucura de fiecare dată când te va vedea şi chiar va încerca să te apere!
Eu nu pot trece nepăsătoare pe lângă un animal înfometat, rănit, un pui rătăcit de mamă şi fără vreo şansă de supravieţuire!
Este foarte greu să faci ceva singur într-o ţară care te condamnă pentru simplul fapt că ajuţi un animal...pentru unii este prea supărătoare numai prezenţa pe stradă a acestora dar nu fac nimic pentru a ajuta, poate doar pentru a "scăpa" de ele într-un mod cu totul barbar.
În ziua când m-am alăturat asociaţiei ROBI, am găsit un sprijin moral care îmi dă puterea să continui şi să-mi doresc să fac mai mult. Am găsit un grup de prieteni, fără vreo agendă ascunsă, un grup al cărui scop este comun şi altruist. Le mulţumesc pentru că m-au acceptat, le mulţumesc pentru faptul că sunt nişte oameni extraordinari care se sacrifică din plăcere şi dragoste şi sunt convinsă că împreună vom reuşi să facem chiar şi un pic din binele de care această lume are nevoie.
Mulţi nu se gândesc la faptul că oamenii au acaparat totul: teritoriile sălbatice, habitatele naturale, au luat animalele din sălbăticie, le-au domesticit, le-au făcut dependente de ei şi le-au abandonat!
Mulţi nu ştiu cum îţi mulţumeşte un câine după ce îl mângâi sau după ce îi dai ceva de mâncare...nu ştiu că acel câine te va ţine minte, se va bucura de fiecare dată când te va vedea şi chiar va încerca să te apere!
Eu nu pot trece nepăsătoare pe lângă un animal înfometat, rănit, un pui rătăcit de mamă şi fără vreo şansă de supravieţuire!
Este foarte greu să faci ceva singur într-o ţară care te condamnă pentru simplul fapt că ajuţi un animal...pentru unii este prea supărătoare numai prezenţa pe stradă a acestora dar nu fac nimic pentru a ajuta, poate doar pentru a "scăpa" de ele într-un mod cu totul barbar.
În ziua când m-am alăturat asociaţiei ROBI, am găsit un sprijin moral care îmi dă puterea să continui şi să-mi doresc să fac mai mult. Am găsit un grup de prieteni, fără vreo agendă ascunsă, un grup al cărui scop este comun şi altruist. Le mulţumesc pentru că m-au acceptat, le mulţumesc pentru faptul că sunt nişte oameni extraordinari care se sacrifică din plăcere şi dragoste şi sunt convinsă că împreună vom reuşi să facem chiar şi un pic din binele de care această lume are nevoie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu